Engagement… un „must” al vocabularului oricărui specialist în comunicare

0

Unul dintre parametri profesionalismului este reprezentat de terminologia pe care un specialist o stăpânește. Învățăm să utilizăm cuvinte care să dovedească „know-how-ul” acumulat, care să genereze „awareness” și, bineînțeles, care să conducă la „engagement”. Nu voi discuta acum despre câți dintre cei care folosesc acești termeni îi înțeleg cu adevărat, nici despre faptul că adesea, după ce obținem efectul scontat, trebuie să explicăm termenii celor cu care stăm de vorbă (deși folosirea unor echivalente în limba română ar putea fi, uneori, o soluție mai facilă).

Vreau să vorbesc despre un alt fel de engagement – student engagement.

Sintagma „student engagement” se referă la implicarea activă a studenților în activitatea de învățare. Ei nu doar satisfac cerințele minimale stabilite pentru fiecare disciplină, ci au o contribuție semnificativă la crearea climatului propice pentru acumularea eficientă de cunoștințe și abilități. Student engagement se bazează pe stabilirea unor relații constructive între profesori și studenți, relații bazate pe respect reciproc, ascultare activă, incurajarea exprimării opiniilor, feedback imediat, manifestarea entuziasmului, recompensarea sarcinilor bine îndeplinite, utilizarea umorului pozitiv, oferirea de modele demne de urmat, etc . (Jones, 2008:9).

Săptămâna trecută a început prima serie de workshop-uri PRbeta și am văzut aprecierile pozitive venite din partea profesorilor la adresa cursanților, dar și entuziasmul, curiozitatea și dorința de a învăța a studenților. În mod evident, în această situație, discursul clasic în care ne plângem de lenea și de lipsa de implicare a studenților nu se aplică. Știu că suficiente cadre didactice s-ar apăra cu explicații legate de înscrierea voluntară, selecția riguroasă și fascinația față de numele cunoscute care le vorbesc, dar, în final, realitatea este că întâlnirile dintre traineri și studenți constituie exemple de „așa da” în ceea ce privește implicarea activă a studenților.

M-am gândit, pentru a evita o lungă polemică pe tema punctelor forte și a punctelor slabe din sistemul de învățământ românesc, să vedem  cum am putea transforma o experiență în mod clar pozitivă, într-o sursă de experiențe similare și pe viitor? Păi, ca să mai folosesc încă un termen la modă, aș propune să îi transfomăm pe studenți în ambasadori ai experiențelor fructoase de învățare. Cam așa sună ce îmi imaginez eu că s-ar putea face:

  1. Să împărtășească cele trăite cu cât mai mulți colegi pentru a-i ajuta să înțeleagă beneficiile implicării în cât mai multe activități pe perioada studenției.
  2. Să povestească profesorilor, fără teamă și rețineri, despre ce le-a plăcut, despre cum au învățat și despre cât de mult a contat că ideile lor au fost încurajate și direcționate, dar nu sancționate.
  3. Să trateze cu entuziasm și activitățile de seminar în care li se dă ocazia să realizeze campanii de relații publice, să ia interviuri, să organizeze evenimente, să creeze materiale publicitare, etc.
  4. Să înțeleagă că pot deveni modele pentru colegii de an sau chiar și pentru cei mai mici.
  5. Să nu piardă curajul și încrederea de sine dobândite.
  6. Dacă vor deveni traineri sau cadre didactice să nu uite ce le-a stârnit interesul când au stat în bancă.

Nu aș dori să se înțeleagă că transfer pe umerii studenților reponsabilitatea eficientizării relației profesor-student. Dimpotrivă. Am scris acest articol cu speranța că acțiunile studenților vor retrezi, chiar și din orgoliu, energia, dăruirea și generozitatea intelectuală necesare oricărui demers pedagogic de succes. Iar dacă pe parcurs mai mulți studenți conștientizează importanța rolului pe care îl au în această ecuație, nu pot decât să mă bucur.

ADAUGĂ COMENTARIUL TĂU

  • (will not be published)

XHTML: Poţi folosi următoarele tag-uri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>