BRAND VS. MARCĂ

Sunt sigură că toată lumea a auzit măcar o dată în viaţă aceşti doi termeni: brand şi marcă. Dar ştim noi oare să  îi utilizăm corect? Mulţi dintre noi ar crede că definesc acelaşi lucru şi pun semnul “=” între cei doi.  Haideţi să vedem care este diferenţa dintre ei, pentru a-i putea utiliza în mod corect, fie că lucram ca şi comunicatori, fie că nu.

Avem poate tendinţa să credem că, provenind din limba engleză, termenii pot însemna acelaşi lucru, doar că se traduc în mai multe feluri. Ei bine nu e aşa. Chiar şi în limba engleză există termenul “trademark ( ™)” pentru marcă şi brand, pentru cuvântul pe care şi noi în limba română îl utilizăm cu acceaşi forma, şi anume brand.

În cartea Branding pe frontul de Est, scrisă de Aneta Bogdan, carte pe care o recomand cu căldură tuturor celor pasionaţi de branding, apare şi un articol scris de autoare în 2002, cu titlul “Brand sau marcă?” În acel articol, pentru prima dată în România, se argumentează diferenţa dintre marcă şi brand şi se militează pentru utilizarea în contexte corecte a celor doi termeni.

Marca poate fi un nume, un simbol, un desen sau orice element care te ajută să identifici un produs faţă de altul cu scopul de-al diferenţia de cel al concurenţei, atestând şi un drept de proprietate (în cazul în care marca este înregistrată® ). De acest lucru se ocupă în mod obişnuit, avocaţii şi consultanţii de proprietate intelectuală.

Tot în cartea mai sus menţionată, se precizează importanţa aspectului cu privire la înregistrarea mărcii. Dacă acest lucru nu se face de la bun început, poate produce neplăceri şi, atrage cu sine, mulţi bani chletuiţi pentru a revendica dreptul asupra mărcii respective. De accea, acest lucru este primul pas important pentru a proteja munca depusă în realizarea ei.

Pe de cealaltă parte, avem brandul. Cea mai concretă şi simplă definiţie pe care am găsit-o despre brand, este cea din  Branding pe frontul de Est, unde acesta este definit ca: “un mix de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă şi care, dacă beneficiază de un management corect, creează şi influenţează valoarea unei afaceri”.  Sau şi mai metaforic spus, conform lui Stephen King: “un produs poate fi uşor copiat , pe când un brand este unic; un produs îmbătrâneşte, pe când un brand de succes transcende vremurile”.  Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de consultanţi buni de branding, agenţii de top de advertising şi de online precum şi oameni de PR capabili.

Pentru a exemplifica noţiunile definite mai sus, putem da exemplu două branduri naţionale, aparţinând Albalact.

Fulga poate fi unul din ele.  În momentul în care vedem văcuţa aceea simpatica, la TV sau pe un banner, foarte mulţi dintre noi asociază imediat imaginea cu produse lactate şi totodată cu brandul Fulga şi tot ce ţine de acesta (calitate, preţ, imagine precum şi experienţele proprii cu produsele brandul Fulga).

Un alt exemplu poate fi Zuzu. Deşi un nume şi o identitate vizuală care te-ar putea duce cu gândul la o altă categorie de produs, Zuzu (a cărui campanie de branding a fost realizată de Brandient), a reuşit să  atragă atenţia consumatorilor prin nume, care a intrigat publicul şi a semnalizat pozitiv. În scurt timp, acesta a ajuns leader pe segmentul de lapte, aducând o creştere uriaşă în valoare  firmei Albalact.

Putem concluziona astfel că marca este primul pas în procesul de creare a unui brand, aceasta fiind reprezentată de un nume, un desen sau un logo prin care produsul/serviciul respectiv poate fi diferenţiat de altele similare şi concurente din categoria lui. Când vine vorba de branding însa, lucrurile stau puţin altfel. Nu toate produsele reuşesc să devină branduri, deoarece brandul înseamna o relaţionare de lungă durată cu consumatorul şi presupune implicare, investiţie şi un anumit interval de timp pentru a ajung e cunoscut şi iubit de consumatori. dar despre asta într-un articol viitor.

Sursa foto 1

Sursa foto 2