PRbeta 2012 – Liveblogging

23

Doamnelor şi domnilor, PRişti, corporatişti şi specialişti,

Bine v-am găsit la o nouă ediţie a conferinţei PRbeta! Deocamdată e forfotă mare la Hotel Timişoara, aşteptăm cu mari emoţii să înceapă nebunia.

O să actualizăm constant acest articol, ca să nu pierdeţi nimic din ce se discută. Deci luaţi-vă popcornul lângă voi şi rămâneţi aproape!

Gata am început. Cristina Puţan şi Oltea Zambori au luat cuvântul. Primul invitat este Dl. Viceprimar Adrian Orza, care ne împărtăşeşte cum se vede comunicarea din zona administraţiei publicie şi chiar a politicului.

Toate instituţiile statului sunt foarte prăfuite în ce priveşte interacţiunea cu cetăţeanul, dar, încet, încet, lucrurile au început să se schimbe. (…) În comunicare e vorba despre credibilitate, dacă nu reuşeşti să transmiţi ceea ce vrei, toate eforturile sunt făcute degeaba. Şi nu trebuie să îi subestibestimezi pe cei care te ascultă. (…)

Deja avem de-a face cu o oarecare debirocratizare, deşi birocraţia nu poate fi eliminată în totalitate şi nici nu ar fi bine. Esenţa e că deja sunt folosite o serie de servicii online, de plată a taxelor şi impozitelor. Astăzi nu mai există cozi şi tot mai multă lume foloseşte aceste sisteme care le sunt puse la dispoziţie. (…) Schimbarea vine oricum, unii reuşesc doar să o întârizie. Dar ea va veni.

A luat cuvântul Călin Iepure, moderatorul acestei ediţii, care încurajează participanţii la conferinţă să pună cât mai multe întrebări şi spectatorii care urmăresc conferinţa online să se folosească de #prbeta.

Intră în scenă Cristian Manafu, care, spune el, va ţine o prezentare cu rol introductiv, pe tema relaţiei dintre bloggeri şi companii.

Relaţiile publice au evoluat, au trecut la un alt nivel. Bloggerii au altfel de reacţii în ce priveşte comunicatele de presă, spre deosebire de jurnalişti. (…) PR-ul nou nu mai e o stradă cu un singur sens, ci cu două sensuri, pentru că oamenii reacţionează. (…)

Cum facem PR în social media? asta e întrebarea. (..) PR-ul online nu înseamnă să comunici doar cu presa sau cu bloggerii, ci cu consumatorii. (…) Din păcate, uneori PR-ul derapează. Când?

  • Când trimiţi un mail fără să cunoşti cât de cât activitatea omului respectiv.
  • Când alegi oamenii la întâmplare sau după diverse topuri.
  • Când foloseşti acelaşi mesaj pentru toată lumea

Sfatul final: intră în online, interacţionează, întreabă şi învaţă din greşeli!

Prezentarea lui Cristian Manafu a luat sfârşit, urmează Dragoş Alexa, care ne va vorbi despre importanţa brandingului în comunicarea globală de companie.

Dragoş Alexa face o analogie între descoperirea şi utilizarea focului şi evoluţia brandingului.

De multe ori, clienţii întreabă “Dar chiar am nevoie de branding?” Brandingul are o problemă de branding. Este perceput ciudat şi trezeşte suspiciuni. Brandul este sufletul produsului. Un produs bun este competitiv, de actualitate, cu potenţial şi conform standardelor. (…)

Degeaba vreau ca produsul meu să devină brand, dacă nu am viziune. Brandingul este acţiunea continuă de a gestiona, de a atrage atenţia şi de a genera respect, admiraţie şi iubire faţă de produs. Tot ce ţine de o companie poate să însemne branding, de la site-ul unei companii la hârtia igienică din băile acesteia. Diferenţa dintre fani şi clienţi: clienţii sunt cei care aduc doar o contribuţie comercială, fanii sunt cei care sunt îndrăgostiţi de un produs pe care nu şi-l permit încă, sunt cei care se află mereu în aşteptare. (…) Un produs fără brand nu este apetisant. Brandingul poate crea o nouă cultură.

Aceasta a fost prezentarea lui Dragoş Alexa, urmează Sorin Psatta, cu o prezentare intitulată poetic “Despre CE şi CUM în lumea lui UNDE.”

Începem să avem o problemă: oamenii chiar cred că dacă nu ai Facebook, nu exişti. Eu nu sunt foarte sigur de chestia asta. (…) Publicitatea este despre poftă de mâncare. Nici măcar nu creez dorinţe, ci doar le activez. Iar pofta de mâncare este rezultatul comunicării mele. Rezultatul este condiţionat masiv de ce comunic şi cum comunic. “Dacă îţi cumperi un câine, nu lătra în locul lui!”, apropos de relaţia client-agenţie. (…) Implică targetul şi transformă-l în agajatul tău, adică angajează-l. Fă engagement!

“Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorința-i gata,
Iar el, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata” – versiunea românească AIDA

Concluzia:
Rezultate prin CE şi CUM, nu contează UNDE.

Pauză de cafea, revenim imediat. :)

Gata pauza, ne pregătim pentru al doilea panel, plin cu studii de caz, când o să ne vorbească Alex Negrea, Alina Crâncău, Cristina Popescu şi Dan Sântimbreanu.

Primul speaker este Alex Negrea, care vorbeşte despre social media pentru companii în 2012.

În 2012, nu mai este nevoie de atâtea cifre şi statistici ca să convingi companiile că trebuie să fie în social media. Totuşi, e bine de ştiut că 42% dintre utilizatorii de internet worldwide au interacţionat cu branduri.(…) Partea de check-ins este exploatată prea puţin de companii, deşi are un potenţial uriaş. Inbound marketing, adică ce se întâmplă pe reţelel sociale, se concentrează pe câştigarea interesului consumatorilor. În schimb, outbound marketing se concentrează pe metode intruzive, care sufocă prin repetiţie consumatorul. (…)

Numărul de menţiuni şi numărul de menţiuni pozitive reprezintă nişte indicatori de performanţă ok. Orice pagină de Facebook trebuie să aibă şi un plan editorial, iar conţinutul comercial trebuie să ocupe în jur de 20% din conţinutul total. (…)Un alt indicator de performanţă ar putea fi creşterea naturală a numărului de fani după un an de activitate în social media. Chestia asta poate fi însă înşelătoare, pentru că e simplu să ai mulţi fani, se pot cumpăra. Dar acest demers nu te ajută cu nimic. Socialbakers.com oferă nişte referinţe globale, care te pot ajuta să vezi cum performează pagina ta în funcţie de media globală.

Vinde pagina de Facebook? Am făcut un experiment să văd dacă într-adevăr se întâmplă aşa. Din peste 1000 de fani de Facebook, aproape 50 au completat un formular, adică am avut rezultate similare cu o campanie pay-per-click. Însă social media prezintă o serie de avantaje faţă de aceste campanii. În campaniile pe social media, nu există spaţii goale în difuzarea de conţinut. Pe Facebook, tu tot timpul eşti în campanie. Iar aceste elemente sperie companiile şi le fac reticente la social media. Facebook-ul nu e ieftin, conţinutul costă.

A luat sfârşit prezentarea lui Alex Negrea, ia cuvântul Alina Crâncău, care ne vorbeşte despre Farmec, social media şi cum activează ei în mediul online.

Farmec este acolo unde sunt prietenele companiei. Nu le spunem cliente, ci le spunem prietene. Ne-am apropiat clientele prin crearea Testului Farmec, care te ajută să afli care sunt produsele de care ai nevoie. Apoi, tot pe site-ul Farmec se găseşte şi o rubrică de Sfatul Specialistului, care este mereu la dispoziţia publicului. Farmec a pătruns şi pe Twitter, cel mai longeviv hashtag fiind Tips&Tricks. De un an jumătate suntem implicaţi şi în evenimente care au legătură cu online-ul. De asemenea, colaborăm cu fete care au bloguri de beauty. Campania Ten Sensibil a beneficiat de un site dedicat, de un ambasador (Hanna Decean, medic dermatolog) şi o aplicaţie Facebook “Căutăm cercetători cu Farmec”. Avem o relaţie specială cu bloggerii, aşa că înainte de lansarea campaniei, am trimis unor bloggeriţe din ţară un kit de cercetător, pentru a testa în premieră produsele din gamă.

Ce urmează? Urmează să ne continuăm campania de CSR începută anul trecut – susţinerea echipei României la Jocurile Olimpice – vom avea şi un blogger Ambasador Oficial Gerovital la JO 2012 (Cristian China Birta), care ne va relata de la faţa locului.

Urmează Cristina Popescu, director de comunicare la Romtelecom.

Nu mă aşteptam să facem lucrurile pe care le facem acum în online. În 2007 am început activitatea de monitorizare a comunicării online în mod formal. Am mers pe forumuri, pentru că acolo erau clienţii noştri, iar noi doream să fim parte din conversaţie. Am învăţat să răspundem la toate întrebările care ne vizau, chiar dacă nu ne erau adresate în mod direct. După 2009, am integrat mediul online în toate campaniile noastre de comunicare, iar din 2010 am început să folosim şi Facebook-ul. În 2011, am avut două proiecte importante în online- Blogoree şi Redescoperă România, iar din acel moment am început să ne concentrăm intensiv pe comunitate. Avem nevoie de o comunitate vie, care se implică, care interacţionează şi aduce conţinut de calitate. Încercăm să fim cât mai puţin formal şi să vorbim pe limba lor. Tot ce se întâmplă în social media înseamnă reputaţie pentru companie. Comunitatea funcţionează pe baza unor interese comune, iar interacţiunea client-client este deosebit de importantă. Sharing knowledge este următorul nivel în customer care.

Intervine Irina Ilie, care se ocupă de comunicarea pe Facebook pentru Romtelecom.

Noi comunicăm cu comunitatea într-o aplicaţie dedicată, nu pe wall, aplicaţie care are un cost de 20 euro/lună. Suntem acolo pentru a obţine feedback şi pentru a ne putea ajuta clienţii. Încercăm să facem totul să fie constructiv pentru toată lumea din comunitate. Nu există reguli, în afară de cele pentru moderatori. Noi informăm, nu promovăm, oferim suport şi facilităm dezvoltarea comunităţii. Credem în transparenţă, dar cu limită, nu divulgăm informaţii care ne pot afecta business-ul. Folosim social media pentru a livra rezultate în timp real, pentru a preveni şi pentru a trece peste situaţii de criză, transformându-le în procese de comunicare de succes.

Paşii următori în comunitate: dezvoltăm componenta de entertainment, încurajăm userii să se ajute unii pe alţii, oferim suport pentru iniţiative comerciale printr-o aplicaţie de Facebook şi vom lansa o aplicaţie de self-support, pe care o vom integra pe Facebook.

Trecem la ultimul speaker din acest panel, Dan Sântimbreanu, Head of Corporate Communication la Siemens.

Un studiu făcut în 2007 arăta că oamenii nu cunosc foarte bine activitatea desfăşurată de Siemens, brandul încă este asociat cu telefoane mobile şi maşini de spălat. De aceea, am introdus în startegiile de comunicare din anii următori cuvinte care pentru mulţi erau bizare: reviste online, Facebook, Twitter şi aşa mai departe. Am încercat să facem lobby în această zonă.

În acelaşi timp, am observat că cei mai fideli ambasadori ai brandului nostru sunt chiar angajaţii noştri. Astfel în 2008, am adaptat o revistă ce exista dinainte la limbajul omului de rând şi am publicat-o pe site-ul nostru. Şase luni mai târziu, la următorul număr, am creat un e-book. În 2009, toate publicaţiile de business conţineau QR code-uri care direcţionau cititorii către link-uri sau platforme online. În luna noiembrie a aceluiaşi an, am lansat un blog, Hitechpedia.ro, alături de conturile de Facebook şi Twitter aferente acestuia.

Atunci când te apuci de ceva, trebuie să ai şi resursele şi planningul pe termen lung. Am demarat concursuri pe Twitter pentru a promova blogul în preajma unor evenimente online. În 2010, am încercat să ne alipim comunităţii, iar acest lucru a dus la creşterea numărului de vizitatori. De asemenea, am început şi colaborările cu bloggerii, printr-un sistem de bannere. Tot în 2010 am integrat în Google Maps sediul nostru general din Bucureşti. În 2011, am demarat primele noastre proiecte din Social Media: Amazing Race şi Victoria 20.20.

Am început să ne implicăm şi anagjaţii, încurajându-i prin postere să să implice în promovarea campaniilor. În 2011, am reluat acel studiu şi asocierile eronate ale brandului au scăzut cu 25%. În 2012, am participat la primele două ediţii ale proiectului Bloggeri la Schimb, în cadrul cărora ne-am adresat comunităţilor regionale. Nu mă aşteptam să aibă atât de multe reacţii pozitive. În luna aprilie am lansat Oraşul 20.20, care este practic continuarea campaniei Victoria.

Ce urmează? Săptămâna viitoare are loc a doua etapă a Siemens Race, în care am trecut de la 3 la 10 bloggeri.
Concluzii: investiţi în online, fiţi creativi şi originali, gândiţi o strategie pe termen lung, implicaţi angajaţii în susţinerea proiectelor şi ţineţi pasul cu tehnologia.

Pauză de masă, revenim curând. :)

Gata pauza, ne pregătim pentru al treilea panel, în care îi vom asculta pe Clarence Ceniza, Ştefan Szakal şi Flavius Bunoiu.

Primul speaker din acest panel este Clarence Ceniza, consultant în comunicare, născut în Filipine şi rezident în Amsterdam. Prezentarea lui se cheamă “The culture of collaboration”.

* O să scriu prezentarea tot sub formă de citat, dar va fi tradusă şi adaptată.

Industria colaborativă se bazează pe acţiuni de a produce şi împărtăşi ceva împreună cu alţii. Colaborarea implică acţiunea de a împărtăşi timp, resurse etc. O astfel de reţea esre AIRBNB, o platformă socială care conectează oamenii care caută un loc în care să stea, o soluţie de cazare peer-to-peer. Pe acelaşi sistem funcţionează, de exemplu, şi Carpooling sau Mealsharing, platformă din Franţa care îţi permite să afli cine găteşte în zona în care te afli şi să cumperi o porţie din mâncarea gătită de aceştia. Să nu uităm nici de spaţiile de cowork, care respectă aceleaşi principii.

Oamenii sunt fiinţe sociale, este în natura noastră să colaborăm. În lipsa colaborării, societatea noastră nu ar fi ce este astăzi. Internetul a făcut colaborarea şi punerea în comun mult mai eficiente şi mai practice. S-a trecut astfel de la hiperconsumerism la colaborare şi consumerism. Colaborarea se află la intersecţia posesiei unui produs cu experienţa utilizării acestuia. Astfel, putem cunoaşte produsul înainte să îl posedăm efectiv. Colaborarea online este benefică afacerilor pentru că este socială, durabilă şi profitabilă din punct de vede economic. Însă ea nu este adecvată tuturor bunurilor, cum ar fi, spre exemplu, periuţele de dinţi sau lenjeria intimă. Sunt lucruri care e mai bine să fie doar ale noastre, dar sunt altele care capătă plus valoare când sunt împărtăşite.

Ideea de sharing, de colaborare nu trebuie folosită doar în interese comerciale, ci şi pentru a face un bine comunităţii din care faci parte. Un exemplu bun în acest sens este Couchsurfing. Există şi forme de voluntariat online. Nu putem trăi de unii singuri.
Collaborative Cities Project e un proiect realizat sub forma unui documentar web care arată oraşele ale căror comunităţi sunt cele mai implicate în activităţi de voluntariat şi de colaborare desfăşurate în folosul celorlalţi.

Următorul speaker este de fapt o echipă formată din Ștefan Szakal de la X3 și Caius Mersa, owner D’arc, care vor vorbi despre cum comunică D’arc în mediul online.

Acum un an, D’arc avea 4014 faini. Anul acesta, sunt 13434 fani. Pe Facebrands, suntem locul 8 pe Județul Timiș, la categoria Cluburi și baruri pe locul 1 în Timiș și 17 la nivel național. Avem peste 6 mii de check-inuri la locația în Unirii, deși e un club cu 80 de locuri pe scaun. Media zilnică în ultimele 12 luni în ce privește investițiile în comunicare este de 5,5$. E important de menționat faptul că partea de administrare a conutului de Facebook este făcută de Caius (n.r patronul clubului). Sunt studii care îți spun când să pui reclame, în ce zile ale săptămânii, dar eu m-am orientat în funcție de ce îmi arăta Facebook-ul la modul concret, când vedeam mai multă lume online. Așa a apărut periodicitatea reclamelor. Cei 2-3 dolari îi cheltuiam în perioada în care era cât mai multă lume online. Lumea se plictisește pe Facebok. După un minut, mai rămân doar jumătate.

Toată promovarea evenimentelor se desfășoară pe Facebook. Am renunțat la afișe. În ce privește veniturile, am avut o creștere constantă de 10%. De la apariția Facebook-ului, noi ne așteptam de o creștere mai mare, dar având în vedere evoluția pieței, probabil că dacă nu era Facebook-ul am fi fost în pierdere. Trebuie ținut cont că activăm într-un domeniu lovit de criză. E foarte greu de cuantificat precis influența Facebook, sunt petreceri la care avem Attending 30 de oameni, dar în club e plin.

Noi credem că am mai putea să creștem, dar toată reclama care este direcționată pe Timișoara și atât. Ce este acum e ok. La un moment dat s-ar putea să nu mai creștem, dar nu am vrea să trecem la like-urile nesănătoase, că nu are rost.

După zece ani, ne redescoperim constant publicul.

Ce urmează? Facem tot felul de evenimente culturale care nu aduc nici like-uri, nici bani. O să o ținem cu petrecerea mai departe ca să putem să susținem restul. O să mă ocup și de Twitter, conturile sunt deja făcute.

Concluzie: Dacă nu ești în dispoziția să faci ceva, e mai bine să nu faci lucrul respectiv. La un moment dat, comunicarea devine irelevantă dacă nu e personală.

Ultimul speaker din acest panel este Flavius Bunoiu, director la Casa de Cultură din Oradea, care o să țină o prezentare despre cum a fost comunicată și promovată Toamna Orădeană.

De ce online și social media pentru o instituție publică? Noi cu Toamna Orădeană am făcut un experiment. Eu am fost foarte încântat de rezultate. Important e că suntem printre puținele instituții care au făcut acest pas în online. Instituțiile publice nu comunică în online pentru că nu știu cum. Mediul online e benefic și pentru instituțiile publice, pentru că este mediul obișnuit și familiar al publicului țintă. În plus, poate geneera o schimbare de percepție asupra instituției. Dezavantajul ar fi că de multe ori, nu ai ce să comunici și nu ai bugete foarte mari pentru promovare.

Astfel, rolul nostru a fost mai întâi de toate să ne creăm o imagine vizuală, un public țintă și conținutul pe care ar trebui să îl comunicăm. Valoarea unui brand tinde să crească direct proporțional cu valoarea sa online. Pentru noi, de cînd suntem mai vizibili, a devenit mai facil să facem bani. Cultura este un bun punct de negociere într-o campanie legată de imagine.

Online-ul nu este ieftin, dar este o investiţie care îşi merită banii. În online, tu conduci mediul şi dialogul. În cazul festivalului Toamna Orădeana, principalele obiective au fost creşterea interesului pentru eveniment în segmentul tânăr, atragerea unei noi categorii de public (regional şi naţional) şi introducerea festivalului în circuitul naţional al acestui tip de evenimente.

Am avut 25 de bloggeri acreditaţi şi doar 15 jurnalişti, am creat un blog oficial, o pagină de Facebook, un cont de Twitter, un parteneriat cu Trilulilu şi un newsletter zilnic pre şi post eveniment. Ideea principală era să direcţionăm cât mai mult trafic către site-ul festivalului. E clar că efectul a fost cel scontat. Presa a avut un început furtunos, însă apoi nimeni nu a mai scris nimic. Am avut peste 500 000 vizualizări pe bloguri, spre deosebire de în jur de 300 000 în presa online. În ce priveşte veniturile din vânzări de bilete pentru spectacole, am avut o creştere de 297%, o creştere pe care nu am fi avut-o fără implicarea în mediul online. Sponsorizările cresc şi ele de la an la an.

Concluzii:

  • Comunicarea online şi social media nu înlocuiesc nimic, ci fac parte din procesul de comunicare. Dacă nu luaţi în seamă şi acest lucru, s-ar putea să vă restrângeţi comunicarea prea mult.
  • Alegeţi o singură voce a instituţiei, un profesionist, o personalitate relevantă care să vă comunice imaginea.
  • Comunicaţi responsabil. Nu vă bateţi joc de “elevii” voştri (n.r cei care v-au contractat)
  • Fiţi siguri că puteţi produce conţinut
  • Menţineţi controlul ierarhic asupra comunicării

Acestea au fost discuţiile din cel de-al treilea panel, luăm o pauză de cafea şi revenim. :)

Cel care deschide discuţiile din ultimul panel al acestei ediţii este Andrei Roşca, general manager la Spada.

În social media, există două tipuri de companii: mari, multinaţionale şi small business. Fiecare categorie are o abordare diferită în ce priveşte comunicarea. Unii fac totul, pentru că pot din punct de vedere financiar, alţii fac doar în măsura în care are sens. În al doilea caz, s-ar putea ca dacă se termină anul, tragi linie şi eşti pe minus să nu mai poţi să îţi revii vreodată. De aceea nevoia de comunicare integrată este mult mai mare.

Există multe cazuri în care obiectivele nu sunt clar definite; oamenii nu ştiu ce vor. De aceea, trebuie ţinut cont de paşii elaborării unei strategii în social media:

  • ascultare
  • stabilirea obiectivelor
  • alegerea canalelor
  • stabilirea tacticilor şi a unui plan editorial
  • implementare
  • monitorizare

În social media, ne concentrăm prea mult pe a fi eficienţi şi uităm să fim eficace.
Cât ţine de social media şi de noi ca dezvoltare umană, ar trebui să fim tot timpul aliniaţi cu obiectivele noastre. Abia apoi discutăm de mesaje şi canale.

Avem clienţi care investesc 3-4 sute de euro pe lună şi scot 500 de euro. Dacă se întâmplă asta, e ok. Însă încă nu există un nivel al pieţei declarat în ce priveşte zona de social media din România.

Ia cuvântul Victor Kapra, care ne va vorbi despre comunicarea news ready.

Instituţiile de stat încep să se gândească la social media, pentru că nu înţeleg de ce aceste canale de comunicare au o putere mai mare decât media tradiţionale, ceea ce este important. Din păcate, firmele de PR mari sau mici trimit comunicate de presă fără ilustraţii. Problema pentru specialiştii în comunicare: mamuţii! 80% din comunicatele de presă conţin un limbaj desuet şi ridicol, precum al cronicarilor din secolul XVI.

Înainte de a porni proiecte măreţe în social media, trebuie să învăţăm să comunicăm corect şi eficient. Trăim în vremurile copy/paste, ceea ce înseamnă că informaţia care pleacă din companie trebuie să fie news ready:

  • subject
  • lead/rezumat în corpul mail-ului
  • cu diacritice/fără diacritice – de preferat în ambele forme
  • foto
  • video
  • alte informaţii de interes

Experimentaţi în nume propriu reţelele sociale! La fel de important este să treceţi de la monolog la conversaţie. Orice companie ar trebui să se întrebe când a stat ultima oară de vorbă cu un client, când i-a cerut ultima oară părerea. În social media, avem două comunităţi foarte mari: una care este împotriva brandului, care este foarte guralivă şi alta care este favorabilă acestuia şi este tăcută. Misiunea comunicatorului este să o tempereze pe prima şi să o motiveze pe cea din urmă.

Sunt necesare nişte proceduri de comportament al angajatului pe reţelele sociale. Din entuziasm şi devotament faţă de companie, există riscul ca un angajat să genereze o situaţie de criză, cum s-a întâmplat în cazul Ryanair Airlines.

Concluzii:

  • Cei care vor lucra în 7-10 ani în comunicare, vor avea de-a face cu un alt tip de consumator, cu o altă specie umană.
  • Dacă nu eşti Apple, ascultă-ţi clienţii!

A fost Victor Kapra, ne pregătim să intrăm în direct cu Bogdana Butnar.

Până în 2008 trăiam într-o piaţă emergentă, dar a venit criza. Sunt doar câteva firme româneşti care ies în afară. Întotdeauna, crearea unui site în altă limbă este cel mai drastic proces prin care trece orice start-up de aici. Pe de altă parte, urmărim doar profitul imediat şi vrem să folosim doar ce e cool. Pentru noi, tehnologia e doar o chestie cu care ne jucăm şi nu un mijloc cu care să putem face bani la un moment dat.

Dacă nu începem să investim pe termen lung în direcţia online-ului, o să ne coste. Totul se va muta pe net, dintr-un motiv foarte simplu: e mai comod pentru utilizatori. Dacă folosim reţelele de socializare doar pentru a obţine like-uri, nu e bine. Trebuie să trecem la un alt nivel, unul mai pragmatic. Nu ai cum să spui că nu te interesează piaţa Facebook. Penetrarea telefoniei mobile este extrem de puternică, dar în mod paradoxal, foarte puţine firme sunt pregătite pentru o asemenea piaţă.

Cred că este foarte important ca oamenii să se uite în fiecare zi într-un sistem de Analytics. Nu mai trebuie şi nu mai putem să evităm tehnologia. Încercaţi tot ce se poate şi vedeţi cum puteţi să le folosiţi, mai ales că majoritatea lucrurilor care se lansează sunt gratuite.

Aceasta a fost prezentarea Bogdanei Butnar, care şi încheie această ediţie a conferinţei PRbeta.

Mulţumim pentru că ne-aţi urmărit, mulţumim tuturor invitaţilor, partenerilor şi participanţilor şi rămâneţi aproape de noi pentru că vor urma şi alte evenimente pe frontul comunicării online.

 

Acest articol a fost scris de: Corina Saftescu

http://corinasaftescu.com/

  1. Oana Barbu

    Draga Corina, ai facut o treaba excelenta la PRbeta! Multumiiiim pentur toate detaliile acestea minunate si abia astept sa comentam mai “informal” prezentarile :)

    Reply

Leave a Reply to Ana-maria Tatucu

  • (will not be published)

XHTML: Poţi folosi următoarele tag-uri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>