Media Literacy. Abilitatea de a alege informaţiile

0

shutterstock_108353639Cărțile sunt pline de informații, internetul de asemenea. Noi, cei născuți în această  societate informațională, nu concepem viața fără doza zilnică de informare, nici nu ne putem imagina cum s-a putut trăi fără a ști să scrii și să citești sau fără să ai voie să comunici. Uităm că acest lucru nu ar fi posibil dacă cei însetați de cunoaștere nu câștigau acces la cuvinte. Acum se scrie foarte mult, iar problema pe care ne-o punem este: cum să ținem pasul cu cantitatea mare de informații care ne bombardează, din care doar un procent foarte mic este utilă? Cum selectăm informațiile, cum evităm saturarea, ce ne determină să ne oprim asupra anumitor informații, cum obținem controlul asupra ceea ce citim? La toate aceste întrebări ne răspunde conceptul Media Literacy, dezbătut pe larg de W. James Potter în cartea care poartă același nume. 

Conceptul Media Literacy ne ajută să înțelegem cum este conceput înțelesul din spatele informațiilor, să identificăm scopul diferitelor mesaje, să recunoaștem informațiile false și incomplete şi să evaluăm mesajele pe baza cunoștințelor noastre, a experienței și a convingerilor.

De-a lungul cărții, autorul își exprimă credința că media au o influență semnificativă asupra modului în care noi percepem lumea și ne formăm convingerile. Tot el prezintă și modalități prin care putem deveni mai competenți în interacțiunea cu media, în așa fel încât să minimalizăm efectele ei negative și să le creștem pe cele pozitive.

Când informația devine suprainformație

Primul instinct avut atunci când simțim oboseala informațională este să ne oprim din a căuta informații. Cu toate acestea, ele vin la noi într-un mod  în care nu le mai putem controla, pentru că trecem în modul de gândire automată, lăsăm mintea să filtreze informația. Acest mod este periculos, deoarece permite internetului și mass-media să condiționeze procesele gândirii noastre. Atunci când citim un articol întreg, dar fără să știm de ce, nu mai suntem noi cei care decidem pentru noi înşine. Totuși, avem falsul sentiment că suntem informați.

Controlul asupra informațiilor am început să îl pierdem în momentul în care am încetat să fim noi cei care se duc către cărți sau atunci când, odată cu apariția radioului, au început să ni se pună condiții. La radio, informația era livrată la o anumită oră și într-o anumită ordine. Acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul televizorului, la începuturi.

Până și internetul cu rețelele sociale oferă senzația de control. Oamenii decid ce informații introduc în motoarele de căutare și ce site-uri vizitează. În toate aceste cazuri, nu noi decidem ce informații primim, nici măcar nu alegem care sunt parametrii care ne fac să ne oprim asupra unei informații, ci anumiți declanșatori deprinși în modul automat, din cauza suprasaturării. Astfel, ne trezim că ne însușim convingeri care nu sunt ale noastre, că citim sute de informații și suntem la fel de neinformați.

Cum recăpătăm controlul?

Cum scăpăm de modul de gândire automat? Cu ajutorul conceptului Media Literacy. Cu alte cuvinte, devenind stăpâni pe informații. Noi suntem cei care putem crea hărți, care ne ajută să navigăm în lumea informației pentru a lua ce avem nevoie, fără a fi distrași de informații care nu ne sunt folositoare sau sunt false. Cheia către competența media e flexibilitatea și atenția. A fi flexibil înseamnă a traversa prin tot spectrul de mesaje și a profita de varietatea lor. A fi atent înseamnă a te gândi la locul în care te afli, a analiza declanșatorii ce ne fac să ne oprim la un mesaj. Pentru asta trebuie să acceptăm ideea că realitatea are mai multe straturi, unele mai puțin reale decât altele.

Competența media nu este ceva ce apare brusc, ea crește gradual în timp”, spune W. James Potter. Creșterea se bazează pe maturizarea, abilitățile naturale, experiență și aplicarea abilităților. Experiența înseamnă felul în care gestionăm mesajele care ne influențează felul de a gândi și percepe lumea reală sau invers. Cu cât experiența e mai mare, cu atât mai multe sunt perspectivele iar deciziile luate sunt mai bune. Folosirea activă a competenței înseamnă că suntem conștienți de mesajele pe care le primim și că interacționăm conștient cu ele.

Cartea Media Literacy este utilă celor care doresc să își dezvolte cunoștințele despre media. Aceasta poate fi considerată un ghid pentru navigarea într-o lume dominată de mijloacele de comunicare în masă, ajutând cititorii să își dezvolte abilitățile de a citi media și competențele analitice. W. James Potter își propune ca prin carte să ofere oamenilor o cale de a trasa mai clar granițele dintre realitatea fiecăruia și cea simulată de media.

Vă propun să citiți Media Literacy. Fie că sunteți consumatori înrăiți ai media, fie că utilizați media ca o sursă secundară de informare, cartea vă învață cum să trăiți într-o lume suprasaturată cu informații. Conceptul dezbătut pe larg în carte oferă soluții la problema cititorilor de afla cum să consume media într-un mod util, de a-și însuși și utiliza informațiile obținute numai după ce sunt siguri că ele au fost analizate și trecute prin setul lor perceptiv.

Voi ați citit această carte? Dacă da, v-a ajutat să vă îmbunătăţiţi abilitatea de a alege informaţiile?

Fotografii 1 şi 2 cu licenţă specială, obţinută în urma unui parteneriat cu Shutterstock.

Tags: , , , , ,

ADAUGĂ COMENTARIUL TĂU

  • (will not be published)

XHTML: Poţi folosi următoarele tag-uri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>